Coaliția “ONG-uri pentru Cetățean” a prezentat astăzi, 29 aprilie, Raportul “Starea democrației în 2025”.
Concluziile Raportului “Starea democrației în 2025”
Anul 2025 nu a fost unul bun pentru democrație. Statul de drept și instituțiile democratice traversează o perioadă de criză profundă, marcată de eșecuri instituționale care au urmat șocului anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Raportul Starea Democrației 2025 analizează degradarea democrației prin prisma incapacității autorităților de a asigura securitatea proceselor electorale, a lipsei de transparență în procesul legislativ și a presiunilor sistematice exercitate asupra vocilor critice din spațiul public.
Integritatea procesului electoral și disfuncționalitățile instituționale
Eșecul serviciilor de informații în prevenirea atacurilor hibride și a dezinformării în timpul alegerilor anulate din 2024 rămâne o problemă nerezolvată în 2025, în lipsa unui raport oficial care să explice vulnerabilitățile. Deși anterior s-au dat asigurări că instituțiile pot opri orice încercare de interferență, realitatea a demonstrat contrariul. Controlul civil asupra acestor structuri lipsește în continuare. Nou adoptată Strategie Națională de Apărare ignoră complet aceste slăbiciuni. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a funcționat sub un interimat prelungit, iar noua conducere numită în noiembrie 2025 confirmă modelul politizării instituției. Finanțarea politică rămâne opacă, partidele primind subvenții de sute de milioane de lei, din care peste jumătate sunt alocate netransparent pentru capitolul „presă și propagandă”, afectând grav echilibrul competiției politice și independența editorială.
Transparența decizională și accesul la informații de interes public
Accesul la informații de interes public a fost vizat în 2025 de inițiative legislative nocive, precum proiectele care propun crearea unei categorii vagi de „informații cu regim special” sau sancționarea cetățenilor considerați „agresivi” în relația cu instituțiile. De asemenea, s-au semnalat încercări de control strict al informațiilor transmise către presă de către instituții precum Ministerul Energiei, Ministerul Educației sau Primăria Capitalei, acțiuni ce contravin legislației privind liberul acces la informații de interes public. Rămâne inaplicabilă legislația privind deschiderea datelor guvernamentale, pentru că Guvernul refuză, de mai bine de trei ani, să adopte normele de aplicare.
Transparența decizională este subminată de practica Guvernului de a legifera prin Ordonanțe de Urgență (93 în 2025) și prin angajarea răspunderii, procedee care elimină dezbaterea publică și generează erori legislative ce necesită corecții ulterioare costisitoare. Practica guvernamentală de a utiliza Ordonanțele de Urgență și angajarea răspunderii ca regulă, nu ca excepție, a subminat rolul Parlamentului. Acest mod de legiferare „pe repede înainte” a dus la adoptarea unor acte normative cu vicii grave de fond, care au necesitat intervenții ulterioare pentru corectarea unor erori de redactare sau de logică juridică.
Restricționarea dreptului la liberă întrunire
Libertatea de întrunire a fost afectată, și în 2025, de o serie de bariere administrative și intervenții disproporționate ale forțelor de ordine, care au limitat dreptul cetățenilor de a protesta în spațiul public. Raportul documentează cazuri în care primăriile au respins în mod repetat notificările de protest sub pretexte birocratice sau au impus perimetre restrictive care izolau manifestanții de publicul țintă. Sunt criticate intervențiile Jandarmeriei în timpul unor adunări, unde s-au semnalat legitimări abuzive, amenzi sau controlul mesajelor. Aceste practici indică o interpretare restrictivă a legii privind dreptul la liberă întrunire și o tendință de a trata adunările publice mai degrabă ca pe un risc la adresa ordinii de stat decât ca pe un pilon fundamental al exprimării democratice. Proiectul de lege care ar corecta aceste carențe rămâne blocat în Parlament.
Libertatea de exprimare și presiunile asupra societății civile
Mediul în care activează jurnaliștii și activiștii a devenit din ce în ce mai ostil, marcat de agresiuni fizice, jigniri din partea oficialilor și campanii de discreditare. Un caz reprezentativ este cel al Emiliei Șercan, vizată de o campanie agresivă de bullying și denigrare după dezvăluirile privind plagiatul ministrului justiției, în timp ce alte investigații au scos la iveală supravegherea tehnică nejustificată a jurnaliștilor de către DNA.
Fenomenul SLAPPs (acțiuni strategice în instanță împotriva participării publice) s-a intensificat, fiind utilizat pentru a intimida vocile critice prin solicitarea unor daune morale disproporționate. Aceste procese, intentate de politicieni, funcționari publici sau companii cu resurse financiare vaste, nu urmăresc neapărat câștigarea cauzei, ci epuizarea resurselor și descurajarea investigațiilor de interes public. Raportul menționează cereri de daune morale disproporționate, dar și încercări de dizolvare a unor asociații sub pretexte birocratice. Această formă de hărțuire judiciară este dublată de o retorică oficială ostilă, în care lideri politici folosesc tribuna publică pentru a discredita vocile care semnalează nereguli sau cazuri de corupție.
Provocările spațiului digital și drepturile fundamentale
În sfera digitală, aplicarea Regulamentului european privind serviciile digitale (DSA) a fost marcată de o lipsă de transparență din partea autorităților naționale, precum CNA, care au fost acuzate de utilizarea luptei împotriva dezinformării ca pretext pentru măsuri disproporționate de eliminare a conținutului online. Raportul subliniază că algoritmii platformelor sociale au continuat să promoveze mesaje polarizante, ignorând legislația națională privind liniștea electorală. De asemenea, se constată o carență de expertiză în rândul funcționarilor publici în ceea ce privește impactul Inteligenței Artificiale asupra drepturilor omului, existând riscul ca digitalizarea să fie implementată fără mecanisme adecvate de protecție a datelor personale și a vieții private.
Justiție și stat de drept
Sistemul de justiție a fost marcat, în 2025, de o rezistență acerbă la reformă și de tensiuni legate de independența magistraților în raport cu celelalte puteri ale statului. Un punct central l-a reprezentat reforma pensiilor speciale, adoptată în cele din urmă, sub presiunea publicului și sub amenințarea pierderii a 231 de milioane de euro din PNRR. A fost un proces marcat de amânări la Curtea Constituțională, de blocarea activității instanțelor de către magistrați și de atingerea unui grad înalt de ostilitate în executiv și justiție.
A fost și anul numirilor controversate în justiție. Raportul evidențiază deficiențe de transparență în procesul de numire a conducătorilor marilor instituții judiciare, precum numirea Liei Savonea la șefia ICCJ într-o procedură fără competiție reală, sau nominalizări controversate la CCR. Totodată, tendința de limitare a integrității prin secretizarea declarațiilor de avere ale magistraților și asistenților judiciari reprezintă un regres în monitorizarea eticii în sistemul judiciar. Încrederea publică în justiție a ajuns la cotele cele mai scăzute după ce documentarul Recorder „Justiția capturată” a readus în discuție teme precum durata excesivă a proceselor care duce la prescripția faptelor și suspiciunile privind nerespectarea alocării aleatorie a dosarelor între completele de judecată de la instanțe cheie.
Dreptul la mediu și participarea publică
Sectorul protecției mediului a suferit regrese semnificative prin marginalizarea organizațiilor de profil în procesele de consultare publică. Noul Cod Silvic a fost criticat pentru prevederi care facilitează reducerea suprafețelor împădurite, în timp ce mari proiecte de infrastructură sau exploatare au fost promovate cu ignorarea studiilor de impact asupra biodiversității. Organizațiile de mediu, precum Greenpeace, au fost nevoite să apeleze la instanțele internaționale din cauza cheltuielilor de judecată exorbitante impuse la nivel național, folosite ca barieră în calea justiției climatice. Totuși, raportul notează și succese punctuale, cum ar fi anularea în instanță a derogărilor pentru pesticide neonicotinoide și deblocarea fondurilor pentru comunitățile de energie, elemente care oferă o perspectivă de reziliență în acest domeniu.
Progrese și elemente de optimism
În ciuda contextului general dificil, procesul de aderare la OECD și angajamentele din PNRR au forțat adoptarea unor legi necesare, cum sunt cele privind activitatea de lobby și managementul eticii în administrația publică. Deși implementarea acestora este îngreunată de lipsa unor platforme tehnice funcționale sau a normelor metodologice, ele reprezintă pași spre o abordare modernă.
Progresele înregistrate în legislația privind combaterea violenței de gen și a hărțuirii la locul de muncă indică o aliniere formală la valorile democratice, succesul acestor măsuri depinzând însă de voința politică de a le aplica în mod real, dincolo de simpla bifare a unor obiective tehnice.
Raportul “Starea democrației în 2025” este disponibil AICI