Din anul 2023, România este inclusă în mecanismul privind statul de drept al Uniunii Europene. Anual, o echipă a Comisiei Europene analizează evoluțiile din fiecare stat membru și, dacă este cazul, face recomandări pentru respectarea standardelor prevăzute în tratate privind statul de drept.
În Raportul pentru anul 2024, Comisia a făcut mai multe recomandări României. Cele mai importante au fost:
- Să finalizeze procesul inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, inclusiv prin consultări și evaluări în vederea îmbunătățirii în continuare a legilor justiției cu o ocazie viitoare.
- Să facă în continuare eforturi în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.
- Să ia măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând seama de standardele europene.
- Să introducă norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.
- Să își intensifice eforturile de consolidare normelor și a mecanismelor de îmbunătățire a independenței serviciilor publice de mass media în materie de decizii editoriale și de guvernanță, ținând seama de standardele europene privind serviciile publice de mass media.
- Să își intensifice eforturile de asigurare a unor consultări publice eficace înainte de adoptarea legislației.
Să continue procesul de obținere a acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
În această perioadă, Comisia a demarat consultări cu persoanele și organizațiile interesate pe marginea următorului Raport, pentru anul 2025.
Centrul pentru Inovare Publică a depus o contribuție scrisă, folosind formularul pus la dispoziție de reprezentanții Comisiei. Între aspectele semnalate:
- nu există niciun progres real pentru aproape niciun dintre recomandările formulate;
- accesul la informații de interes public este în continuare dificil, și nu există remedii legale eficiente atunci când o instituție sau organizație refuză să respecte legea;
- transparența decizională rămâne iluzorie, atât timp cât rămâne în vigoare ordonanța de urgență din martie 2022 care a introdus posibilitatea ca inițiatorii unor acte normative să declare „urgența” și să ignore procedura de consultare. Încă de atunci, Curtea Constituțională refuză să dezbată subiectul;
- finanțarea publică pentru partidele politice s-a transformat dintr-o idee bună într-o monstruozitate care distruge și independența mass-media și ideea de competiție electorală corectă.
Ulterior, pe data de 30 ianuarie, am participat la o rundă de dialog cu alte instituții și organizații, moderată de reprezentanții Comisiei europene.