MIPEX 2025: România rămâne o țară doar parțial favorabilă integrării imigranților

Posted on by

Imigranții se confruntă cu tot atâtea obstacole cât oportunități de integrare socială în România, care obține 52 de puncte din 100 pe scala MIPEX – Indexul politicilor de integrare a imigranților. Media generală a Uniunii Europene este de 54 de puncte.

Ce este MIPEX

  • MIPEX (Migrant Integration Policy Index) este e cercetare internațională consacrată care evaluează 58 de indicatori din 8 domenii de politici publice (piața muncii, reîntregirea familiei, educație, participare politică, rezidență permanentă, naționalitate, combaterea discriminării, sănătate). Pentru fiecare categorie, analiza acordă un scor între 0 și 100.
  • Ediția 2025 a fost prezentată public pe 25 septembrie 2025, la Bruxelles, și se concentrează pe cele 27 de țări ale UE. Datele au fost culese în perioada 2023-2024 și acoperă evoluțiile din perioada 2020-2023/24. MIPEX este realizat de Migrant Policy Group (Belgia), iar partenerul din România este Centrul pentru Inovare Publică, organizație neguvernamentală axată pe cercetare, advocacy și activism civic.
  • Pentru rezultate complete și profiluri de țară consultați: mipex.eu.

Date cheie despre Uniunea Europeană

  • MIPEX 2025 arată o stagnare generală a politicilor de integrare în întreaga Uniune Europeană și o menținere a decalajului semnificativ între statele membre mai vechi și cele care au aderat după 2004.
  • Scorul mediu al Uniunii Europene se situează la 54 de puncte din 100, înregistrând o modificare minoră de doar +0,8 puncte față de ediția 2020. Aceasta plasează majoritatea țărilor în categoria politicilor „Parțial favorabile” (halfway favourable).
  • Suedia, Finlanda și Portugalia sunt statele lider în integrarea migranților, în timp ce decalajul persistă între statele care au aderat pre-2004 (UE-14, cu o medie de 63 de puncte) și cele care au aderat post-2004 (UE-13, cu o medie de 44 de puncte).
  • Domeniile de politică cele mai performante la nivelul UE sunt Anti-discriminarea (78/100), Rezidența permanentă (61/100) și Piața muncii (55/100). Totuși, Participarea politică (37/100), Accesul la cetățenie (44/100) și Educația (50/100) rămân cele mai slabe.

Experții MIPEX notează că „acolo unde țările au eliminat barierele – de exemplu, prin recunoașterea mai rapidă a calificărilor sau prin consolidarea organismelor de egalitate – observăm îmbunătățiri tangibile”. Cu toate acestea, înăsprirea regulilor privind cetățenia și reunificarea familiei riscă să plaseze oamenii într-o incertitudine prelungită, subminând eforturile de integrare pe termen lung.

Concluzia experților este clară: „dacă Europa dorește societăți coezive și pregătite pentru viitor, investițiile în educație, rezidență sigură și incluziune democratică nu pot fi amânate.”

Date cheie despre România

  • MIPEX 2025 plasează România în categoria țărilor cu o abordare „parțial favorabilă” în ceea ce privește politicile de integrare a migranților.
  • Scorul general obținut de România este de 52 de puncte, situându-se ușor sub media generală a Uniunii Europene, care este de 54 de puncte. În clasamentul țărilor din UE, România se poziționează la același nivel cu Slovenia (52 de puncte).
  • Evoluția în timp, 2029-2023, arată o ușoară îmbunătățire, cu o creștere de +3 puncte a scorului general (de la 49 la 52). Evoluția pozitivă este susținută de câteva elemente de politici publice:
    • Programe de formare a cadrelor didactice și de dezvoltare profesională pentru a reflecta diversitatea
    • Acoperire legală a măsurilor de acțiune pozitivă în combaterea discriminării
    • Reducerea cerințelor administrative în accesul la asistență medicală pentru migranții legali
  • România înregistrează cele mai bune performanțe în ceea ce privește legislația Anti-discriminare, scor 96/100, categoria Reunificării familiei, unde obține un scor de 67/100, fiind încadrată în categoria “Mai degrabă favorabil” (slightly favorable). Aceasta sugerează politici relativ deschise și favorabile în facilitarea alăturării familiilor de migranți.
  • Cel mai mic scor este se înregistrează în ceea ce privește Participarea politică. România are un scor de doar 5/100, clasificat Nefavorabil (unfavourable), care reflectă excluderea aproape generală a imigranților din procesele politice.
  • Datele pentru România au fost culese la finalul anului 2023.

Analiza pe domenii pentru România

Mobilitatea pe piața muncii: 46/100 – Parțial favorabil (Halfway favourable)

În România, migranții, indiferent dacă provin din UE sau din afara acesteia, au acces la informații esențiale privind oportunitățile de angajare, servicii și proceduri de recunoaștere a calificărilor. Cu toate acestea, cetățenii din țări terțe (non-UE) fără un permis de ședere permanentă nu au acces imediat pe piața muncii, iar non-cetățenii sunt restricționați de la ocuparea anumitor posturi din sectorul public și de la unele forme de activități independente (self-employment). Atât cetățenii non-UE, cât și românii beneficiază de acces egal la programe de formare și la prestații de securitate socială. Cu excepția recentelor prevederi de integrare economică destinate beneficiarilor de protecție temporară din Ucraina, există puțin sprijin general sau specific pentru ceilalți cetățeni din țări terțe (TCNs) în dezvoltarea competențelor și perspectivelor lor de angajare.

Reunificarea familiei: 67/100 – Mai degrabă favorabil (Slightly favourable)

Conform legislației românești, rezidenții eligibili pentru o ședere pe termen lung pot beneficia de reunificarea cu membrii de familie aflați în întreținere. Aceștia trebuie să îndeplinească cerințe privind resursele economice, dovada asigurării de sănătate și dovada unei locuințe adecvate, de la care sunt exceptați refugiații și beneficiarii de protecție subsidiară. Majoritatea tipurilor de rezidenți temporari pot sponsoriza familia imediat după sosire. Familiile care îndeplinesc condițiile se bucură de un statut relativ sigur (de exemplu, permisele de ședere pentru membrii familiei au aceeași durată și sunt la fel de reînnoibile ca cele ale sponsorilor lor).

Educație: 50/100 – Parțial favorabil (halfway favourable)

Educația în România pentru elevii imigranți rămâne la un nivel moderat favorabil, deși există cadre de reglementare slabe, fără drepturi explicite în toate situațiile. De exemplu, migranții fără documente se confruntă cu un acces restricționat la sistemul de învățământ din România. Situația este mai favorabilă pentru beneficiarii de protecție internațională din Ucraina, care beneficiază de proceduri de înscriere mai ușoare și de locuri dedicate, finanțate de guvern, în universități. Toți elevii din învățământul obligatoriu au dreptul la sprijin specific, inclusiv asistență lingvistică standardizată, profesori instruiți și consiliere permanentă. Începând cu anul 2020, au existat unele îmbunătățiri în măsurile privind diversitatea în educație, prin integrarea educației interculturale în formarea profesorilor.

Participarea politică: 5/100 – Nefavorabil (Unfavourable)

Politicile românești continuă să ridice bariere semnificative în calea integrării imigranților în ceea ce privește participarea lor politică. Lipsa drepturilor politice pentru cetățenii din țări terțe și lipsa de sprijin pentru organizațiile și liderii de migranți continuă să împiedice integrarea politică a acestora. În plus, imigranții nu sunt consultați în mod structural pentru a informa și a îmbunătăți politicile care îi afectează în viața de zi cu zi.

Rezidența permanentă: 56/100 – Parțial favorabil (Halfway favourable)

Rezidența pe termen lung în România le garantează cetățenilor non-UE securitatea de bază și oportunități egale care le pot îmbunătăți rezultatele integrării în diverse domenii ale vieții. Refugiații pot aplica pentru a deveni rezidenți permanenți după 4 ani, în timp ce aproape toți ceilalți rezidenți temporari pot aplica după 5 ani (cu excepția lucrătorilor sezonieri și a deținătorilor de vize diplomatice sau de scurtă ședere). Cu toate acestea, rezidenții pe termen lung se confruntă în continuare cu obstacole, cum ar fi cerințele vagi privind cunoașterea limbii române.

Accesul la cetățenie: 38/100 – Mai degrabă nefavorabil (Slightly unfavourable)

Perioada obișnuită de așteptare pentru a obține cetățenia română este relativ medie pentru Europa (8 ani pentru rezidenții permanenți și 4 ani pentru refugiați sau soții de cetățeni, luând în considerare toți anii de ședere legală). Cu toate acestea, condițiile pentru a deveni cetățean sunt printre cele mai vagi și discreționare din Europa. România nu a urmat încă tendințele internaționale de reformă pentru a permite dreptul la cetățenie prin naștere (birthright citizenship) pentru copiii migranților născuți în România.

Anti-discriminare: 96/100 – Favorabil (Favourable)

Legile anti-discriminare din România oferă protecție pe toate criteriile (rasă/etnie, religie/convingeri și naționalitate) în toate domeniile vieții. Potențialele victime pot sesiza un caz în vederea unei soluționări alternative a litigiilor, se pot adresa instanțelor civile sau pot iniția proceduri administrative. Victimele discriminării pot primi sprijin de la organismul de egalitate al țării (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – CNCD), ale cărui practici s-au îmbunătățit din 2020 și includ acum statistici mai bune pentru evaluări.

Sănătate: 54/100 – Parțial favorabil (Halfway favourable)

Drepturile relativ incluzive pentru solicitanții de azil și migranții fără documente în România țin cont de preocupările legate de integrare și sănătate. Din 2020, au existat îmbunătățiri în claritatea și accesibilitatea cerințelor administrative pentru migranții legali, reducând astfel probabilitatea ca problemele de documentare și deciziile discreționare să creeze dificultăți în practică. Migranții pot accesa informații de bază despre drepturile lor prin inițiative derulate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Notă: categoriile folosite de cercetare sunt

  • Nefavorabil (Unfavourable) – scor 0-20
  • Mai degrabă nefavorabil (Slightly Unfavourable) – scor 21-40
  • Parțial favorabil (Halfway Favourable) – scor 41-60
  • Mai degrabă favorabil (Slightly Favourable) – scor 61-80
  • Favorabil (Favourable) – scor 81-100

 

Mai multe informații